Acest site are suport limitat pentru browserul dvs. Vă recomandăm să treceți la Edge, Chrome, Safari sau Firefox.

Oana Marinache, Gabriel Badea-Păun

Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor

61,00 lei

Arhitect, decorator, compozitor, dramaturg, desenator și pictor, Edmond Van Saanen-Algi (1882-1938), personalitate de prim rang a lumii artistice a primei jumătăți a secolului al XX-lea este co-autorul a două simboluri bucureștene: Palatul Academiei de Studii Economice și Palatul Telefoanelor.

Purtând un patronim cu consonanţe olandeze, deşi familia era deja stabilită în Ţara Românească de trei generaţii la naşterea lui, Edmond Van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii româneşti drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România.

Graţie succesivelor căsătorii ale mamei sale, Louise Bruzzessi (1864-1938) cu colonelul Alexandru Algiu (1848-1906) care îl va şi adopta, şi apoi cu Constantin C. Arion (1855-1923), tânărul va pătrunde până în închisa lume a protipendadei. După pensionatul Schewitz-Thierrin din Bucureşti şi bacalaureatul la Iaşi, face studii de arhitectură între 1901-1902 la Şcoala Politehnică de la München şi apoi la Şcoala Naţională Superioară de Arte Frumoase (1905-1914) de la Paris, unde este un fidel vizitator al muzeelor, al săliilor de concert şi de teatru, al spectacolelor avangardiste ale Baletelor ruseşti.

Întors în România în 1915 primeşte comenzi, amenajări pentru reşedinţe la ţară şi în capitală. O dată creată reputaţia de arhitect-decorator, comenzile se succedă, venind aproape întotdeauna din partea burgheziei înalte pe care o frecventa sau a Statului, pentru legaţiile sale în străinatate şi pentru legaţii străine în Bucureşti, izolându-l într-un cerc monden de clientelă, care în loc să îi servească, i-a redus posibilitatea de a accede la alte concursuri pentru proiecte de însemnătate.

Cel de-al doilea volum din colecția „Arhitecți de neuitat” a apărut la inițiativa istoricului de artă dr. Gabriel Badea-Păun, stabilit la Paris, care a documentat expozițiile și fenomentul Baletelor rusești în preajma Primului Război Mondial. Cercetarea a fost realizată la București de către istoricul de artă dr. Oana Marinache, care a completat activitatea sa arhitecturală, legătura cu familiile-comanditare, punând în valoare fonduri importante din arhivele publice și private. Studiul genealogic este semnat de istoricul Mihai-Alin Pavel.

Proiectul editorial a beneficiat de sprijinul financiar al doamnei Mihaela Stoica și al domnului John Chrissoveloni.

Prefață
Începuturi
Studii
Între Paris și New York
Activitatea în România
Moștenirea
Album
Surse fotografice
Index

Editura: Editura Istoria Artei 2015

ISBN: 9786069377055

Număr Pagini: 208

Copertă: Paperback

Dimensiuni: 23,5 cm / 16,5 cm