Acest site are suport limitat pentru browserul dvs. Vă recomandăm să treceți la Edge, Chrome, Safari sau Firefox.

Andrei Răzvan Voinea, Dana Dolghin, and Gergely Pulay

Ferentari incomplet vol. I

52,00 lei

Politici urbane la o margine de oraș ( 1846 -2011 )

Colecția: Cartiere Bucureștene

 Decizia de a edita această colecție este motivată, în primul rând, de identificarea unui clivaj în memoria socială a oraşului între analizele cercetătorilor axate pe zonele centrale și prezența unui imens fond de istorii comune ale cartierelor, insuficient exploatat din punct de vedere publicistic.


Analizele cercetătorilor și activismul actual subliniază importanța opririi demolării imobilelor de patrimoniu, clasate sau nu pe Lista Monumentelor Istorice, și necesitatea intervenției urgente în vederea protejării acestora, revendicând cu precădere patrimoniul sfârșitului secolului XIX și începutului secolului XX. Acest tip de discurs presupune o selecție și o reimaginare dintr-o perspectivă lineară, caracterizată prin elemente de nostalgie (anumite „elite" sau ,,timpuri"), urmând o tradiţiea istoriografiei bucureştene, axată preponderent pe centrul oraşului şi pe clădirile sale de patrimoniu. Astfel, anumite spații construite în afara centrului par să intre foarte rar sub incidența acestor dezbateri legate de patrimoniu.


Au trecut peste 60 de ani de când au început să fie edificate cartiere precum Drumul Taberei și Balta Albă, memoria acestora începe să fie uitată, iar istoria lor, care ar trebui să umple acest gol, a fost scrisă doar parțial sau, în majoritatea cazurilor, deloc.


Dacă în momentul edificării acestea reprezentau o inserţie modernă în oraș și formau bastioane ale muncitorimii și funcționarilor bucureșteni, evoluția  postdecembristă, caracterizată de disoluția industrială, a schimbat structura socială a cartierelor. Dacă în anul 1989 Bucureștiul avea peste 200 de unități industriale, împărțite în 8 zone principale şi 21 de microzone cu grupări de întreprinderi industriale, și aproape jumătate de milion de locuitori care lucrau în ele, în ultimele trei decenii fabricile au fost închise, în urma unor schimbări considerate fie inevitabile, fie binevenite.

Odată cu privatizarea și demolarea obiectivelor industriale au dispărut, de asemenea, arhivele lor, prezența lor la nivel urban, dar și martorii acestor evenimente și locuri. Dezvoltarea proiectelor imobiliare și lipsa interesului pentru planificarea urbană, din multiple motive, printre care și o neîncredere în ideea de planificare în sine, au accelerat procesul de dezindustrializare. În plus, înglobarea comunelor suburbane în oraș de-a
lungul secolului al XX-lea și sistematizarea lor în numele “modernizării" au condus la numeroase procese urbanistice, la rândul lor, puțin analizate în comparație cu  intervențiile din centrul orașului. Prin urmare, inițiativa noastră cercetează acest clivaj, pe care îl considerăm a fi un testament pentru modul și motivația scrierii istoriei urbane, despre raportarea actuală la spațiul construit și la patrimoniu, precum și pentru modul în care experimentăm orașul.

Colecția Cartiere din Bucureşti
De ce Ferentari?
Motivația și contextul cercetării
Cartiere contestate
Graniţe
Argument: discursurile despre modernizare
Surse, perspective noi și direcții de cercetare
Structură

1. Către o etnografie istorică a marginalității urbane în București
(Gergely Pulay, Centrul pentru Studii Sociale, Budapesta, Ungaria)

2. Un cartier în devenire: locuirea în Ferentari (1846-1946)
Drumul spre podgorii
Medicii semnalează nevoia politicilor de sănătate publică (1895-1937)
Urbaniştii planifică noul cartier: planuri de sistematizare (1919-1943)
Cine construieşte în Veseliei? Exproprieri, alinieri, parcelări şi construcții
Primăria încearcă prima modernizare: canalizare, pavaj, iluminat public
Investiții sociale și viață cotidiană: şcoli, muzică şi stadioane
Marginalizare: romi, evrei, germani
Concluzii
3. Viziunea socialistă a locuirii: Cartierul Muncitoresc Ferentari (1946-1952)
Blocurile roșii și noua locuire socialistă
Reporterii Scânteii, în ,,citadela" Ferentari
Pentru cine a fost construit cartierul muncitoresc?
Concluzii
4. Sistematizarea socialistă (1952-1989)
Comuniştii pregătesc terenul pentru marile investiții (1952-1968)
Rolul Institutului Proiect București în edificarea noilor ansambluri de locuințe
Ansambluri de locuit (1968-1973)
Statul investeşte în creşterea calității locuirii
Noul cartier Ferentari: urbanizarea (1978-1990)
Concluzii parțiale, limite și direcții de cercetare
Mulțumiri
Bibliografie

Editura: Asociatia Studio Zona 2022

ISBN: 9789730284348

Număr Pagini: 186

Copertă:

Dimensiuni: 21,4 x 25,8 cm