Albumul numărul trei din colecția “Arhitecți de neuitat” prezintă activitatea arhitectului Karl Böhnisch/Carol Benisch (1822-1896), născut în Imperiul Austriac, dar într-o zonă care astăzi aparține Republicii Cehe. Sosirea acestui tânăr de doar 25 de ani în 1847 și angajarea lui în serviciul public al Țării Românești, ca arhitecton mănăstiresc, alături de Johann Schlatter (1805-1864), marchează o etapă importantă de deschidere a marilor șantiere de reclădire a instituțiilor de cult, multe dintre ele ce se doreau a fi scoase de sub proprietatea mănăstirilor grecești din spațiul Imperiului Otoman.

Una dintre surprizele cercetării de arhiva a fost că Benisch a fost angajat ani de-a rândul (1858-1869), ca arhitect coordonator al lucrărilor de întreținere și extindere a Teatrului Național, proiectat de arhitectul vienez Anton Hefft. De asemenea, implicarea lui Benisch în proiectarea Palatului Academiei (Universității), alături de consacratul arhitect român Alexandru Orăscu, aruncă o cu totul altă lumină asupra istoriei instituției. Benisch a fost și antreprenorul Corpului Central în perioada 1865-1872.

Începând cu anii '60 ai secolului al XIX-lea, identificăm și lucrări rezidențiale pentru comanditari privați (Petrovici-Armis, Marghiloman, Plagino, Patzelt, Ordinul Diaconeselor), dar observăm și implicarea sa în diferite lucrări de reparație ale instituțiilor statului, cele mai multe fiind biserici și mănăstiri bucureștene. Experiența sa vastă și prestigiul de care se bucura în serviciul public fac ca activitatea lui Benisch să se intensifice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin construirea Azilului Doamna Elena, continuarea șantierului Catedralei romano-catolice Sf. Iosif (pentru care a fost decorat de Sfântul Scaun), construirea Azilului „Domnița Bălașa” și a Spitalului Brâncovenesc, reconstruirea Bisericii „Domnița Bălașa”, proiectarea Bisericii Sf. Petru și Pavel din Constanța.

Lucrarea apare cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul arhitecturii, Ambasadei Cehiei și Forumului Cultural Austriac.