"Deşi acest volum se apleacă asupra unui singur program de arhitectură, locuința (poate cel mai puțin spectaculos, dar sigur cel mai important ca volum şi
ca miză politică și socială), mare parte din ceea ce ne descrie Miruna Stroe are valabilitate mult mai largă pentru arhitectura sub comunism. Aceasta pentru că, dincolo de forme (planuri de locuințe, tipuri, materiale și tehnici, expresii, modalități de compunere urbană...), autoarea şi-a propus să scrie o istorie a rațiunilor şi oamenilor care au produs aceste forme: aș putea spune une histoire raisonnée a proiectării de locuinţe.

Ceea ce înseamnă că a fost nevoită să pătrundă atât în dedesubturile vieții institutelor de proiectare, singurele locuri în care se putea face arhitectură în acea perioadă, cât și
în culisele politice, singurele locuri unde se luau deciziile privitoare la modul în care urma să locuim".

prof. dr. arh. Ana Maria Zahariade