Volumul “Prin Focșaniul cosmopolit. Povești cu armeni, hagii, evrei, boieri” reunește în cele 288 de pagini o serie de istorii ale unor personalități care au îmbogățit peisajul cultural, politic și științific, vorbind despre elita urbană a orașului Focșani din a doua parte a secolului XIX și prima parte a secolului XX.

Inițiată și coordonată de Dan Nichita, un pasionat al istoriei locale, cercetarea scoate la lumină, după jumătate de secol de comunism și alți 30 de ani de nepăsare comunitară, o elită uitată care a avut la timpul ei un cuvânt de spus, dar care are un mesaj de transmis și generațiilor actuale.

Despărțit timp de câteva secole între Moldova și Țara Românească, poartă terestră a celor două țări românești, Focșaniul a cunoscut după 1830 o dezvoltare accelerată făcând parte, atât din cele cinci orașe importante ale Moldovei, cât și, mai târziu, din orașele de “primă clasă” ale țării. Axa ce tăia și unea în același timp Focșanii Moldovei și cel al Munteniei era Ulița Mare, care a atras întreprinzători cu origini naționale diverse, veniți aici în căutare de oportunități. Vorbim de oameni educați, cu spirit de inițiativă, dornici să-și sporească avuția, interesați să contribuie la bunul mers al comunității. Cartea spune povestea acestor generații “multicolore etnic” care ne-au pus primii piloni ai modernității urbane locale și, despre care, în mod nedrept, azi nu se știe mai nimic. Cu titlu de exemplu, Milcovul nu-i despărțea numai pe români, ci și pe evreii așkenazi (Moldova) de cei sefarzi (Țara Românească). Fiecare parte a orașului avea oamenii, afacerile, instituțiile de început, bisericile și mănăstirile sale. Cu o prezență mai redusă în Țara Românească, totuși, la Focșani, armenii locali au avut forța financiară necesară pentru a-și ridica o biserică impunătoare și pe partea sudică a Milcovului, pentru a-i scuti pe membrii comunității de neplăcerile de la graniță.

Prin urmașii de azi ai acestor familii luăm cunoștință de adevărate suferințe și drame, de cum ciocanul și secera istoriei au strivit destine și au curmat vieți nevinovate. Din păcate, același lucru s-a întâmplat și cu patrimoniul cultural. Proiectul inventariază case vechi și reședințe rurale, biserici, cărți, manuscrise, fotografii, tablouri și icoane, obiecte personale și militează pentru protejarea și punerea în valoare a acestora.

Ilustrațiile dedicate capitolelor, realizate de arhitectul Teodor Tiberiu-Stanciu, surprind detalii de arhitectură, tapiserii, mobilier, decorațiuni, elemente din fier forjat, piatră, lemn sau marmură care spun povestea unui Focșani insuficient studiat. Asemenea ţesăturilor de altădată în care înţelepciunea populară era tradusă grafic prin simboluri ale datinilor şi tradiţiilor, cele 35 de ilustraţii de pe copertă ţes cu detalii fine şi subtile povestea unui oraş ale cărui semnificaţii trebuiesc căutate, studiate şi transmise generațiilor următoare. Toate acestea se reunesc pe copertă, fiind o invitație pentru focșăneni de a-și privi cu mai multă curiozitate orașul.

Cartea a fost publicată în cadrul proiectului cultural #PovestimFocșaniul, derulat de Asociația “Eu, tu și ei”, care urmărește să implice focșănenii într-un proces de redescoperire a istoriei orașului. Proiectul editorial a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural (A.F.C.N.), iar cartea a apărut la Editura Universitară “Ion Mincu” București.