Acest site are suport limitat pentru browserul dvs. Vă recomandăm să treceți la Edge, Chrome, Safari sau Firefox.

Oana Marinache

Gaetan A. Burelly, arhitect restaurator

15,00 lei

Cel de-al șaselea „Arhitect de neuitat”, Gaetan A. Burelly (?-1896), este una dintre cele mai misterioase personalități ale arhitecturii românești ale secolului al XIX-lea. Numele său este legat, de cele mai multe ori, doar de construcția casei din strada Arthur Verona nr. 19, sediul actual al Ordinului Arhitecților din România.

Născut la București, cândva în intervalul 1813-1820, într-o familie ruso-italiană venită din Constantinopole, are șansa să își petreacă tinerețea la Paris. După studii de scurtă durată (clasa a II-a de arhitectură, 1848-1850), în clasa profesorului L. Vaudoyer, arhitectul se angajează în aprilie 1854 în serviciul statului român, fiind arhitectul Bucureștiul în perioada 1855-1859.

În 1859 este angajat, pentru o scurtă perioadă, în serviciul Așezămintelor Brâncovenești, dar din 1860 este arhitect în cadrul Ministerului Cultelor și Intrucțiunii Publice. Perioada 1860-1874 este foarte activă în ceea ce privește implicarea statului în salvarea unor vechi clădiri bisericești și mănăstirești, activitatea lui Burelly fiind consemnată de documentele de arhivă la: Mănăstirile Antim, Sărindar, Cotroceni, Stavropoleos, Plumbuita, Radu Vodă, Văcărești, Mihai Vodă, bisericile Sf. Ecaterina, Sf. Apostoli, Tismana, Hurezi, Sămurcășești și multe altele pe care le vom aminti în prezentarea noastră.

De la 20 ianuarie 1865 este angajat la recomandarea lui Theodor Aman ca profesor de arhitectură la noua Școala de belle-arte, dar din lipsă de studenți activitatea sa didactică nu s-a concretizat. Redactează și publică mai multe planuri-tip pentru biserici de pe moșiile statului și pentru școlile sătești și comunale.

Face parte din prima echipă de restaurare a Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, elaborând planuri în 1863-1864, dar din lipsă de timp, fiind singurul arhitect mănăstiresc, nu poate să se ocupe de lucrări. În perioada 1872-1874 participă la transformarea și repararea Teatrului Național. După 20 de ani de activitatea, se va retrage în 1874 de la Ministerul Cultelor și Intrucțiunii Publice.



Lucrarea apare cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul arhitecturii.
Prefață: Ruxandra Nemțeanu
Genealogie: Mihai-Alin Pavel
Editor: Ruxandra Ștețca
Fotografii: Cristian Gache, Oana Marinache
Concept grafic: Cristian Gache
Tipărit la: CNI Coresi

Prefață
Stadiul cercetărilor
Genealogie
Activitate
Proprietăți personale
Index

Editura: Editura Istoria Artei 2017

ISBN: 9786068839165

Număr Pagini: 208

Copertă: Paperback

Dimensiuni: 23,5 cm / 16.5 cm