Acest site are suport limitat pentru browserul dvs. Vă recomandăm să treceți la Edge, Chrome, Safari sau Firefox.

Locuinte pentru muncitori si functionari: Casa Constructiilor si Parcelarea Vatra Luminoasa (1930-1949)

45,00 lei


Autori: Irina Calotă-Popescu, Andrei Răzvan Voinea

Autoriiii Irina Calotă-Popescu și Andrei Răzvan Voinea au lansat cea de a doua carte editată de Asociația Studio Zona, un studiu care investighează activitatea Casei Construcțiilor, cea de-a doua instituție de stat care a avut drept scop construirea de locuințe sociale în România pre-comunistă.Cele mai importante realizări ale acestei instituții sunt parcelarea Independenței (1930-1933) și parcelarea Vatra Luminoasă (1933-1949).

Studiul este bazat pe arhivele recent puse la dispoziția cercetătorilor la Arhivele Naționale și pe fotografiile din arhiva personală a familiei Hanciu, arhitectul care a proiectat această parcelare. O parte din aceste istorii au fost redate locuitorilor din cele două parcelări în cursul anului 2018 prin trei broșuri pentru Vatra Luminoasă și un pliant pentru locuitorii din parcelarea Independenței.

 

Cuprins

Cuvânt înainte
Mulțumiri
Introducere
Sub semnul lui 23 august
Ce aducem nou în acest studiu?
Argument, întrebări și ipoteze
Ideologia politică, rolul socialiștilor și aportul tehnocraților
Metodologie, surse și structură
Limitele studiului
Concluzii

 

  1. Capitolul 1: Instituțiile statului preiau revendicările socialiștilor: noua politică de locuire
    1.1. Activitatea politică a socialiștilor români (1918-1934)
    1.2. Ministerul Muncii înființează Casa Autonomă a Construcțiilor (1921-1933)
    1.3. Forma tradițională a reformei: parcelarea Independenței se proiectează în stil neo-românesc (1930-1933)
    1.4. Viziunea Casei Construcțiilor: «Dependența de cale» – dependența de parcelări
    1.5. Casa Autonomă a Construcțiilor: un compromis politic, urbanistic și arhitectural
  1. Capitolul 2. Misiune socială și rigoare urbanistică: Vatra Luminoasă (1933-1949)
2.1. Socialiștii preiau controlul: Casa Centrală a Asigurărilor Sociale și Casa Construcțiilor (1933-1938)
2.2. Începe construirea: primele locuințe din cartier (1933-1936)
2.3. Disensiunile între instituții opresc edificarea parcelării (1936)
2.4. Prima etapă se încheie: 192 de locuințe (1936-1938)
2.5. Casa Construcțiilor revine sub autoritatea Ministerului Muncii (1938)
2.6. Arhitecții și antreprenorii continuă eforturile și extind parcelarea (1939-1940)
2.7. „Cea mai puternică legătură”: discursul despre locuință și națiune (1940-1942)
2.8. Un cartier modern: locuințe, edificii publice și spații verzi (1942-1946)
2.9. Renunțarea la case și construirea de blocuri: ultima etapă a edificării (1946-1949)
2.10. Arhitectură și modernitate
  1. Capitolul 3: Vatra Luminoasă, cartierul de stânga al Bucureștiului
    3.1. Beneficiarii
    3.2. Primii locuitori: muncitori, funcționari și socialiști (1933-1938)
    3.3. Cultura locuirii (1939-1943)
    3.4. Un jurnal al locuirii în Vatra Luminoasă: Ioan Hudiță se mută în cartier (1940-1944)
    3.5. Evenimentele de la 23 August 1944 au avut loc și în Vatra Luminoasă
    3.6. Ultimii beneficiari de case cu grădină (1944-1946)
    3.7. Memoria mișcării socialiste în străzile și monumentele din cartier
    3.8. Muncitorii de la 23 August primesc locuințe în blocurile de pe Maior Coravu (1949)
  1. Concluzii

Editura:

ISBN:

Număr Pagini:

Copertă:

Dimensiuni: